Monthly Archives: noiembrie 2015

Imnul Romaniei

Published by:

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

_______________________________________________________

Istoria imnului

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (18771878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-seAliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 Decembrie, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în SUA, în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Semnificația imnului

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „MarseillezaRevoluției franceze.

Cateva momente din istoria artileriei

Published by:

Artileria antepirobalisticã

Primele maşini de rãzboi capabile sã ducã lupta la distanţã se pare cã au fost întrebuinţate în Asia, în secolul VII î.Hr. de către regele Nabucodonosor al II-lea(605-562 î.Hr.), din Babilon, la asediul Ierusalimului (587- 581î.Hr.) Acestea erau diferite catapulte şi baliste.
În douã basoreliefuri de pe Columna lui Traian sunt prezentate maşinile de rãzboi ale dacilor: în unul dintre ele sunt reprezentate două baliste dispuse pe zidurile unei cetãţi, iar în cel de-al doilea, doi soldaţi daci mânuind o balistă
(“scorpiones”)
“Scorpiones”
Specificaþii tehnice
Greutatea „proiectilului“: 3-4,5 kg
Bãtaia maximã: 275 m

Baliste dacice - Basorelief de pe Columna lui Traian
Artileria pirobalistică
Descoperiri arheologice din provincia chinezã Can-Si au scos la ivealã un document din anul 300 î.Hr. din care reiese compoziţia pulberii(praful de puşcă) Cu toate acestea, abia în sec. XIII au apărut în Europa primele ştiri despre aceasta şi occidentul a început să-i acorde atenţie. În Occident, aceste arme şi-au făcut apariţia în 1346, în timpul luptei de la Crecy, când trupele engleze ale lui Eduard al III-lea au pus câteva în acţiune.
Primii care au folosit armele de foc după chinezi, au fost arabii, în asediul cetăţii Sidgilmessa, în anul 1273. De la arabi invenţia a trecut la spanioli care le-au utilizat în cucerirea Gibraltarului. 12
Primele arme de foc au fost bombardele(în limba engleză„bombard”), denumire sub care au fost cunoscute în majoritatea ţărilor europene. În ţara noastră, în cronicile vremii le întâlnim sub denumirea de „puşci” sau „belimezuri” Primele tunuri aveau o construcţie sumară: un mănunchi tubular de bare sudate întărit de cercuri de fier. Trăgeau cu ghiulele de piatră, la câteva sute de metri. Se încărcau pe la gura ţevii,tirul cerea pregătiri laborioase şi după mai multe lovituri, tunul nu mai funcţiona, făcându-se bucăţi deseori.
În secolul al XV-lea, tunul este perfecţionat: călugărul german Berthold Schwarz fabrica la Veneţia tunuri din bronz turnat, care trag proiectile metalice, din plumb sau din fier forjat. În sfârşit, afetul este montat pe roţi. Apar primele mortiere, tunuri cu ţeava scurtă şi cu traiectorie de curbură mare, pentru tirul asupra obiectivelor din spatele unor obstacole. În secolul al XVI-lea, artileria devine mobilă şi joacă un rol esenţial în luptă.

5
Către 1630, proiectilele sunt prevăzute cu un fitil care le provoacă explozia la capătul unui timp reglat dinainte. Artileria devine treptat un corp militar. Ca urmare a progreselor înregistrate, tunurile nu mai explodează şi lansează două proiectile pe minut; sunt prevăzute cu o carcasă şi un şurub pentru îndreptarea gurii de foc pe linia de ochire. Ghiulele şi încărcătura sunt unite şi introduse împreună în gura de foc. Când se trage cu gloanţe sau alice, cadenţa este de cinci lovituri pe minut.

Tun de cetate

Tun de cetate

Contemporan cu Iancu de Hunedoara a fost şi transilvăneanul Nicolae Orban sau “Orban-dacul” aşa cum l-a denumit cronicarul grec Laonic Chalcocondil în lucrarea sa intitulată “Expuneri istorice”. Nicolae Orban este inventatorul artileriei grele şi constructorul de tunuri cu ajutorul cărora turcii au cucerit, în a anul 1453, oraşul Constantinopole

Tun de camp

Tun de camp

 

 

Cinstea de a fi considerat părinte al rachetei moderne îi revine şefului arsenalului din Sibiu dintre anii 1529- 1569, Conrad Haas. Studiile acestui inventator reprezintă cel mai vechi document din Europa cunoscut până acum în care sunt descrise detaliile tehnice ale construcţiei rachetelor.
În perioada medievală, toţi domnitorii Ţărilor Româneşti şi-au dotat armatele cu tunuri de diferite concepţii şi din diferite materiale, folosindu-le magistral în luptele purtate în diferite scopuri, atât de către Mihai Viteazu, Ştefan cel Mare , Petru Cercel sau Ioan Vodă. Domnitorul moldovean Ioan Vodă, avea o zestre de peste 140 de guri de foc, din care 80 de calibru mare( peste 100mm), cifră care nu va mai depăşită decât în preajma războiului de independenţă (1877-1878), regele Carol I având la dispoziţie peste 190 de tunuri.
În anul 1843, sultanul a dăruit domnitorului Gheorghe Bibescu 4 tunuri de 4 livre (80 mm), care erau din bronz, neghintuite, cu încărcare pe la gura ţevii, având calibrul de 4 livre. Calibrul era reprezentat de greutatea proiectilului de formă sferică (4 livre = aproximativ 2 kg).
Prin Porunca Domnească nr. 198 din data de 10 noiembrie 1843 aceste 4 tunuri au constituit prima baterie modernă de artilerie al cărei prim comandant a fost căpitanul Pavel Lenz.

Data de 10 noiembrie a devenit ZIUA  ARTILERIEI, în semn de recunoaştere a importanţei momentului constituirii de sine stătătoare a primei unităţi de artilerie. În anul 1850, numărul tunurilor a crescut cu încă 8 piese de acelaşi tip fiind constituite în 2 baterii a câte 6 piese.
În timpul revoluţiei din Transilvania de la 1848-1849, oastea lui Avram Iancu a dispus de 10-15 tunuri. O parte dintre acestea erau construite din lemn, întărite cu cercuri de metal , iar o altă parte erau din fontă sau din aramă, precum tunul “Decebal” În organizarea oastei ţărăneşti era prevăzut ca fiecare legiune (15 la număr a câte 10.000 de luptători dintre care 200-300 cu puşti) să dispună de cel puţin 2 tunuri.
La începutul secolului al XIX-lea, bronzul este înlocuit cu oţel. În 1812, ducele de Wellington foloseşte obuzul cu gloanţe în Spania, împotriva trupelor franceze. Acest obuz a fost pus la punct de englezul Henry Shrapnel.
La noi ia fiinţă în anul 1860 primul regiment de artilerie prin unificarea celor două divizioane ale Moldovei şi Tării Româneşti.
Între 1870-1880 se aduc numeroase îmbunătăţiri. În 1870 apare tunul german din oţel găurit care se încărca prin chiulasă, inovaţie ce face ca această armă să devină foarte rapidă. Apoi, tunul este prevăzut cu un inel de strângere care îi măreşte rezistenţa şi cu un scut care îi protejează pe servanţi. În ultimul deceniu al secolului, tunul capătă o mai mare libertate de mişcare faţă de afet, putând fi orientat prin rotire. În domeniul proiectilelor, obuzele sunt dotate cu un detonator care le face să explodeze în aer, acestea devenind astfel mai eficiente împotriva oamenilor.
Un merit deosebit în ridicarea la un înalt grad de precizie al tunurilor achiziţionate în această perioadă de către România, a avut-o maior Toma Ghenea, cel care a inventat un ingenios înălţător pentru tragerea indirectă pentru tunul „Krupp” de 75 mm md.1904. Acesta a fost la vremea respectivă cel mai precis şi rapid instrument de ochire, fiind adoptat imediat şi de către marile fabrici constructoare de tunuri.
În timpul primului război mondial, germanii au folosit arme de calibru mare, care lansau obuze la 120 km. Războaiele stimulează perfecţionarea armelor, astfel încât, în 1944, apare tunul antitanc tronconic, care lansează proiectile subcalibrate, ceea ce duce la creşterea vitezei iniţiale. Dar cel mai mare progres contra blindatelor va fi marcat de obuzul cu partea din faţă concavă, care concentrează energia exploziei pe axă, ceea ce permite perforarea oţelului de grosime variind între 90 şi 200 mm. Primul tun cu proiectile nucleare a fost pus la punct de americani în 1953.

Artilerie

AR4 AR5
În epoca actuală, artileria a devenit mult mai mobilă, prin utilizarea diferitelor şasiuri şenilate sau cu roţi, mai precisă, utilizând din plin tehnica GPS şi alte descoperiri ştiinţifice pentru determinarea datelor de tragere şi chiar „ghidarea” proiectilelor, cu mare putere de distrugere datorită noilor materiale de construcţia proiectilelor(corp de uraniu sărăcit , aliaje de titan, etc.) sau noilor explozivi cu brizanţă sporită sau efecte speciale, îmbinată cu o mare cadenţă de tragere, datorită diferitelor procedee automatizate de încărcare, de eliminarea tubului cartuş sau altele asemenea.
Tunuri antiaeriene
În cursul luptei de la Fleurs, în 1794, francezii au folosit baloanele pentru a observa mişcările austriecilor. Aceştia au încercat să le distrugă cu artileria.
Dar primele tunuri special concepute contra avioanelor au apărut abia în preajma primului război mondial; era vorba de tunuri obişnuite, montate pe afeturi speciale.
În timpul celui de-al doilea război mondial se vor pune la punct atât posturi de tragere, cât şi proiectile de precizie, a căror explozie poate atinge avionul, chiar dacă tirul nu este exact.

Tun obuzier RO. de 152mm

Tun obuzier RO. de 152mm

Tun RO. de 130mm

Tun RO. de 130mm

 

 

 

 

 

 

 

Conflictele de pe mapamond de la sfârşitul secolului XX, au adus transformări şi în construcţia şi utilizarea artileriei antiaeriene, accentul punându-se pe sistemele de detecţie şi reacţie rapidă a sistemului de tragere, creşterea mobilitaţii şi proteţiei mijloacelor şi sistemelor. Sistemele de tunuri antiaeriene au devenit astfel complementare sistemelor de rachete antiaeriene, pentru distante de tragere scurte şi medii.

T72 si P-125 in sfarsit pentru public!

Published by:

Articol preluat de pe: Romania Military. Mai multe informatii accesati link-ul.
In premiera absoluta (asa cum ne place sa spunem gazetareste) avem onoarea de a prezenta scurta istorie a drumului deja istoricului P-125 (unul dintre cele 5 prototipuri ale unuia dintre cele mai avansate tancuri ale vremii, conceput si construit in Romania), poveste a visului ca acesta sa ajunga langa public, functional si complet, la Muzeul National Militar .
Multa lume auzise de noul tanc romanesc, prin ’89! Circulau zvonuri, nimeni nu stia prea multe. Eu l-am vazut prima data doar in 2005, in curtea unui fost regiment mecanizat, de la marginea Bucurestiului, transformat in depozit, pentru tehnica din unitatile desfiintate. Era interesant, era necunoscut, chiar si pentru un tanchist.
 Povestea unui vis Povestea unui vis Povestea unui vis Povestea unui vis Povestea unui vis Povestea unui vis

In momentul in care acea unitate s-a desfiintat, toata tehnica trebuia sa fie redistribuita la alte unitati sau casata. Atunci mi-a venit ideea sa intreb colegii de la Muzeul Militar National daca nu doresc sa-si imbogateasca patrimonial cu tehnica pe care nu o au. Era vorba de autotunul SU-100, tancul T-72 si prototipul P-125. Specialistii muzeului au raspuns DA, imediat, argumentand ca sunt valori de patrimoniu.

Sa vrei e una, sa transporti prin Bucuresti un blindat pe senile si sa-l pozitionezi exact cum vrei, in incinta muzeului e alta! Nu erau functionale, iar macara de mare tonaj nu aveam la dispozitie, Am transportat in anul acela autotunul, care era mai usor, iar tancurile le-am depozitat temporar la Uzina Mecanica Bucuresti, prim bunavointa acestora, in scopul punerii lor in functiune.

 

Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Published by:

În vigoare de la 01.01.2016

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1.

Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2.

Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt următoarele:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;

b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;

e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

f) principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.

Art. 3.

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum şi preotul militar, aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;

b) poliţist – funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;

c) funcţionar public cu statut special – funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată;

d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;

e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:

1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;

2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;

3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;

4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

5. a fost în captivitate;

6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă;

f) vechime cumulată – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;

g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă;

h) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;

i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;

j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;

k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.

Art. 4.

Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.

Art. 5.

(1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi exercită controlul aplicării acestora.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6.

Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.

Art. 7.

(1) În sistemul pensiilor militare de stat, evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, de către autorităţile, instituţiile publice sau orice altă instituţie care deţine astfel de informaţii.

Art. 8.

Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi a altor prestaţii prevăzute de lege.

Art. 9.

Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale;

d) alte condiţii.

Art. 10.

Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte beneficiază de condiţiile de muncă specifice funcţiilor din care au fost detaşaţi sau funcţiilor asimilate/similare, după caz.

Art. 11.

(1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernuluinr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.

(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei, se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 12.

În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:

a) pensii militare de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 13.

Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

CAPITOLUL II

Sistemul pensiilor militare de stat

Art. 14.

În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1

Pensia de serviciu

Art. 15.

Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parţială.

Art. 16.

(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 17.

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 18.

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.

Art. 19.

Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

Art. 20.

La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.

Art. 21.

(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:

Vechime realizată în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă (ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
Ani Luni
6 1
8 1 6
10 2
12 2 6
14 3
16 3 6
18 4
20 4 6
22 5
24 5 6
26 6
28 6 6
30 7
32 7 6
35 8

b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:

Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă (ani împliniţi) Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
Ani Luni
2 1
3 1 6
4 2
5 2 6
6 3
7 3 6
8 4
9 4 6
10 5
11 5 6
12 6
13 6 6
14 7
15 7 6
16 8
17 8 6
18 9
19 9 6
20 10
21 10 6
22 11
23 11 6
24 12
25 12 6
26 de ani şi peste 13

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Art. 22.

(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare- bombardament şi cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie, scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.

(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.

Art. 23.

(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 24.

La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:

a) 1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;

b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;

c) 2 ani, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.

Art. 25.

(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 1618, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26.

(1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

Art. 27.

Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 35, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

Art. 28.

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)c). La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) şi (2).

(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia cea mai avantajoasă.

(6) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune.

(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte potrivit prevederilor art. 29.

(8) La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29.

(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.

(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.

Art. 30.

(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.

(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 de ani în condiţii deosebite, respectiv mai puţin de 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 alin. (2).

Art. 31.

(1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va diminua soldele/salariile nete realizate lunar.

SECŢIUNEA a 2-a

Pensia de invaliditate

Art. 32.

Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.

Art. 33.

Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a), şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 34.

Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 35.

(1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.

Art. 36.

(1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1) emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico- militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.

Art. 37.

Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38.

Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.

Art. 39.

(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30.

(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 şi 26.

(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 40.

Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.

Art. 41.

(1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.

(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.

Art. 42.

(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.

(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 36.

Art. 43.

(1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);

c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 alin. (1) lit. b) şi ale art. 18 alin. (1) lit. b).

(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 44.

(1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de invaliditate.

(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală.

(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico- militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.

Art. 45.

(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.

(2) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.

Art. 46.

(1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.

(2) Casa de pensii sectorială comunică lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

SECŢIUNEA a 3-a

Pensia de urmaş

Art. 47.

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Art. 48.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49.

(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 50.

(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.

(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale, şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 51.

Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 52.

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 53.

(1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaş;

b) 75% – pentru 2 urmaşi;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Art. 54.

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 55.

(1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi ori concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului ori a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avută/avut la data decesului.

(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.

Art. 56.

În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).

Art. 57.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 58.

Opţiunea prevăzută la art. 57 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.

SECŢIUNEA a 4-a

Indexarea şi actualizarea pensiilor

Art. 59.

(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului.

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent.

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Art. 60.

(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.

(2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.

(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.

(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

SECŢIUNEA a 5-a

Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 61.

(1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.

(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.

(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:

a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;

b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura ori direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu;

c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.

(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.

(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.

Art. 62.

(1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.

(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 63.

(1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:

a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).

(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.

(3) Plata drepturilor de pensie pentru care optează soţul supravieţuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii.

Art. 64.

(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.

(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

Art. 65.

(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.

Art. 66.

(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.

(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Art. 67.

(1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. ori, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.

(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Art. 68.

(1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.

(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.

(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Art. 69.

(1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.

(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective ori într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.

Art. 70.

Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.

Art. 71.

(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;

b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 50 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;

f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);

g) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

(2) Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. g), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.

Art. 72.

(1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;

b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne ori Serviciului Român de Informaţii;

c) copilul beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;

d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local ori judeţean;

h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local sau judeţean.

(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.

(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.

(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Art. 73.

În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c);

d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 72 alin. (4).

Art. 74.

(1) Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

(2) Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).

Art. 75.

Prevederile prezentei legi referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 76.

(1) În sistemul pensiilor militare de stat pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;

d) copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).

(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 77.

Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

Art. 78.

(1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti ori funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se revocă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate ori a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale, în termen de 15 zile, persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist ori funcţionar public cu statut special.

(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea valorificată la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv timpul lucrat în calitate de poliţist sau funcţionar public cu statut special.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), baza de calcul al pensiei este cea stabilită la art. 28.

Art. 79.

Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.

Art. 80.

(1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL III

Alte drepturi de asigurări sociale

Art. 81.

(1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi:

a) tratament balnear şi de recuperare, în condiţiile legii;

b) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar ori al unui membru al familiei acestuia.

(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.

(3) Dovada prevăzută la alin. (2) se poate face prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.

(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau nu avea calitatea de pensionar la data decesului.

(6) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (5):

a) soţul/soţia;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.

Art. 82.

(1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.

(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.

Art. 83.

Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:

a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

Art. 84.

(1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.

(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.

(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.

CAPITOLUL IV

Casele de pensii sectoriale

Art. 85.

(1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.

Art. 86.

Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 87.

Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.

Art. 88.

În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură evidenţa, la nivel naţional, a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;

b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;

c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;

d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;

e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;

f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;

g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;

h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;

i) asigură evidenţa personalului prevăzut la art. 3 lit. a)c), pentru contribuţiile individuale la bugetul de stat;

j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

Art. 89.

Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

CAPITOLUL V

Răspunderea juridică

Art. 90.

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

SECŢIUNEA 1

Infracţiuni

Art. 91.

Completarea cu intenţie a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor şi datelor referitoare la pensionarii militari, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECŢIUNEA a 2-a

Contravenţii

Art. 92.

Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;

b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;

c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;

d) nerespectarea obligaţiei de a elibera la cerere actele prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

Art. 93.

(1) Contravenţiile prevăzute la art. 92 se sancţionează după cum urmează:

a) cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;

b) cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.

(2) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (1) pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 94.

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 92 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 93 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.

Art. 95.

Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 93 şi 94 constituie venituri la bugetul de stat.

Art. 96.

Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 9395 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VI

Jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat

Art. 97.

(1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Art. 98.

(1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare ce examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.

(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.

(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

Art. 99.

(1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.

(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.

Art. 100.

Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Art. 101.

Litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale.

Art. 102.

Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

Art. 103.

Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.

Art. 104.

Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 105.

Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi ori obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii

Art. 106.

(1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare, la data emiterii acestora.

(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 care nu au fost asimilate stagiilor de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, se utilizează la reducerea vârstelor standard de pensionare, conform prevederilor art. 21 alin. (1).

(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă.

(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

Art. 107.

(1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

Art. 108.

Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la bugetul de stat beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite în condiţiile art. 29, 30 şi 39, astfel:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

Art. 109.

(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

(2) Prima actualizare prevăzută la art. 60 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.

(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor.

(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.

(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).

Art. 110.

(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.

(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).

(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.

(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5), dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).

(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.

(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi (5) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).

Art. 111.

În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 şi 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată se păstrează în plată cuantumul avantajos.

Art. 112.

(1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi ori concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar ori a unor misiuni şi operaţii în afara statului român, se indexează şi se actualizează, după caz, anual conform prevederilor art. 59 şi 60.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi pensiilor prevăzute la art. 40.

Art. 113.

Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Art. 114.

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.

(2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie militară prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.

(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.

(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

Art. 115.

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.

Art. 116.

(1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.

(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.

Art. 117.

Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.

Art. 118.

Cererile adresate caselor de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 119.

Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.

Art. 120.

La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.

Art. 121.

(1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se restituie titularilor, la cererea acestora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului, emise în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 122.

În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 123.

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.

Art. 124.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;

b) art. 89 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu modificările ulterioare;

d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

e) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 108/2012, cu modificările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 24 iulie 2015.

Operatia ofensiva de la Marasti 9-22 iulie 1917 si operatia de aparare de la Oituz 26 iulie – 7 august 1917

Published by:

Generalul Averescu Comandantul Armatei a 2-a Romane a hotarat sa declanseze Operatia Ofensiva de la Marasti in avans fata de data stabilita pentru a da lovitura principala pe directia: Poiana Incarcatoarea – Marasti, incercand astfel sa rupa apararea inamicului intre Poiana Incarcatoarea si Racoasa intr-un sector de 10 km.

Obiectivul era sa cucereasca un aliniament la vest de raul Putna. Pentru intensificarea atacului pe directia loviturii principale, Gen. Averescu a introdus in lupta Divizia 1 infanterie din rezerva Armatei a 2-a.

Armata a 2-a Romana in contact cu inamicul avea in dreapta armata a9-a Rusa iar in stanga Armata a 4-a Rusa.

Organizarea Armatei a 2-a Romane era astfel:

Corpul 2A cu Diviziile 1/inf si 3/inf

Corpul 4A cu Diviziile 6/inf si 8/inf.

La 26 iulie 1917 in Valea Oituzilui a trecut la ofensiva Gen. Gerock din A1(A.U.) avand ca oponenta Armata a 2-a Romana. Misiunea Armatei a  2-a Romane era sa interzica patrunderea in zona carbonifera si petroliera din Tg. Ocna, Moinesti, Comanesti a inamicului cat si blocarea acestuia pentru a nu putea inainta in lungul Trotusului si Oituzului.

Ofensiva inamicului era planificata in doua lovituri: prima in lungul Vaii Oituzului spre Onesti si a doua spre Tg. Ocna.

Harta

Harta tactica cu desfasurarile de trupe

Dispozitivul operativ al Armatei a 2-a Romane se compunea din doua esaloane:

In esalonul I Compania 4 cu divizia 8/inf si Compania a 2-a cu Divizia 12/ inf, iar in esalonul II Divizia 8/ inf si Compania 4A; Divizia 12/ inf si Compania 2A

Corpul 4A era compus si desfasurat astfel: Divizia 6/ inf in Valea Oituzului, Divizia 7/ inf in Valea Doftanei si Divizia 8/ inf intre Magura Csin si Sboina Neagra.

Corpul 2A era dispus intre: Sboina Neagra, Lepsa, Valea Sarii cu Divizia 1/ inf, Divizia 3/ inf si Divizia 12/ inf

Operatia de aparare de la Oituz a depasit nivelul tactic- operativ, avand o valoare operativ strategica pentru istoria Armatei Romane.

NOTA: In conformitate cu statutul de functionare al Asociatiei Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere General Roland Pirlogeanu, CAP VI, PCT 15, AL 2, cu privire la: ” Angrenarea membrilor asociatiei pentru a participa  la dezvoltarea gandirii militare romanesti”mi-am adus contributia prin intocmirea  a 2 planse si prezentarea subiectelor acestora cu privire la participarea poporului si Armatei Romane in Primul Razboi Mondial si in Al 2-lea Razboi Mondial

Articol realizat de: Maistru Militar(RZ) RAGALIE Marin

Ziua Artileriei 10 Noiembrie 2012

Published by:

Ziua Artileriei 2012 in Constanta

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Artileriei 2012

Ziua Armatei Romane 25 Octombrie 2011

Published by:

Ziua Armatei Române, a fost marcată în calendarul evenimentelor din Asociatia Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere – General Roland Pirlogeanu  – Medgidia.

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

ZiuaArmatei Romane 25 octombrie

Asteptati...

Inscrie-te la newsletter

Pentru a primi stiri de pe website-ul nostru, va rugam sa va abonati la newsletter.