Tag Archives: Armata romana

Manevra de la Flamanda 2 Octombrie 1916

Published by:

La 2 octombrie 1916 trupele romane au trecut Dunarea intre Rusciuk si Turtucaia. Operatia de la Flamanda, dupa numele locului de trecere peste Dunare, 25km- nord-est de Giurgiu. Principala actiune in aceasta contra ofensiva – revenea Armatei a III-a Romane dispusa pe Dunare.

Corpul V Armata cu:

Divizia a 10-a Gen. Vaitoianu

Divizia a 21-a Gen. Lambru

Divizia a 22-a cu Gen. Razu

Corpul VI Armata cu Divizia a 16-a I; Divizia a 18-a I.

Planul acestei ofensive:

Generalul Averescu concepuse planul ofensivei, astfel: Armata de Dobrogea sa atace frontal pe inamic, spre al arunca spre sud; In acelasi timp il ataca in flanc si in spate cu armata a II-a trecand peste Dunare la Flamanda. O comisie prezidata de Gen. Vaitoianu CDT Diviziei a 10-a I, pregatise lucrarile necesare ofensivei. In 12 zile s-au constituit drumuri la Dunare prin Lunca Dunarii – Baltoasa si Flamanda, s-a adunat materialul pentru cele doua poduri peste Dunare, precum si 250 de barci pentru transportul trupelor. Trupelor romane li s-au opus natura si inamicul. O ploaie torentiala si o furtuna violenta au inundat Lunca Dunarii, iar valurile au rupt podul in doua locuri. In acelasi timp avioanele inamicului lansau bombe asupra podului si a liniei de aparare, deasemenea,  flota Austro-Ungara ataca puternic zona de actiune.

Manevra de la Flamanda

La 2 Octombrie 1916 in Transilvania contra ofensiva inamicului devenise amenintatoare – armata a 9-a germana –  iar trupele romane pierdusera luptele de la Sibiu. Oprirea manevrei de la Flamanda este rezultatul propriei noastre vointe si efectul situatiei de pe frontul transilvanean. Parasirea teritoriului bulgar s-a facut in zilele de 4 si 5 octombrie 1916 – 10 zile mai tarziu diviziile 10 si 21 Inf. au fost cele care l-au oprit pe inamic la Predeal; iar divizia a 22-a Inf. l-a oprit pe inamic la Bran; aceleasi divizii care au participat la manevra de la Flamanda

Campania Armatei Romane de la 1916

La 4 august Ion Bratianu sef al guvernului roman incheia cu reprezentantii Rusiei, Frantei si Angliei, tratate prin care se obliga ca cel mai tarziu la 28 august 1916, sa declare razboi si sa atace Austro- Ungaria. Cele doua tratate: tratatul de Alianta; Conventia Militara.

Art1. Alianta garanteaza integritatea teritoriala a Regatului Roamniei in toata intinderea lui si cuprindeau: Bucovina pana la Prut, Transilvania si Banatul in intregime.

Art2. Romania se angajeaza de a inceta de la declansarea razboiului, orice relatii comerciale cu inamicii aliatilor

Art3,4,5 Recunoasterea Romaniei si dreptul de a anexa teritoriile sale de la monarhia Austro-Ungara.

Conventia militara

  1. Armata rusa se angajeaza sa actioneze deosebit de energic, iar ajutorul pentru colaborarea militara pe frontul de sud impotriva bulgarilor a fost fixat la: doua divizii de infanterie si una de cavalerie.
  2. Aliatii se obligau sa furnizeze Romaniei tot materialul de razboi: armament, munitie, material sanitar.

Planul de campanie roman din 1916 cat si ipoteza Z

Prevedea executarea unei actiuni pe doua fronturi; frontul de nord si nord-vest si ofensiva pe directia Budapesta.

Pe frontul de sud (Dunarean) – defensiva, aparand teritoriul national si respingand atacurile bulgarilor, avand prevazute si doua forme de actiune:

Prima etapa, cea de aparare, trupele aveau misiunea de a interzice inamicului patrunderea pe teritoriul roman, nimicind fortele acestuia. Etapa a doua, ofensiva – trupele aliate romano-ruse sa actioneze ofensiv pentru a pune stapanire pe aliniamentul: Rusciuk – Varna si a nimici fortele inamice bulgaro germane. Pentru aceste actiuni a fost destinat un efectiv combatant de arox. 500.000 de oameni din care: 400.000 pe frontul din Transilvania si in sud 142.000.

O parte importanta a planului de campanie se refera la modul cum sa se organizeze acoperirea strategica, prin care se urmarea sa garanteze mobilizarea si conducerea fortelor, asigurarea conditiilor favorabile de desfasurare a actiunilor. Toata frontiera tarii a fost impanzita cu „grupe de acoperire” avand efective complete.

MM.Rz RAGALIE Marin

Operatia ofensiva de la Marasti 9-22 iulie 1917 si operatia de aparare de la Oituz 26 iulie – 7 august 1917

Published by:

Generalul Averescu Comandantul Armatei a 2-a Romane a hotarat sa declanseze Operatia Ofensiva de la Marasti in avans fata de data stabilita pentru a da lovitura principala pe directia: Poiana Incarcatoarea – Marasti, incercand astfel sa rupa apararea inamicului intre Poiana Incarcatoarea si Racoasa intr-un sector de 10 km.

Obiectivul era sa cucereasca un aliniament la vest de raul Putna. Pentru intensificarea atacului pe directia loviturii principale, Gen. Averescu a introdus in lupta Divizia 1 infanterie din rezerva Armatei a 2-a.

Armata a 2-a Romana in contact cu inamicul avea in dreapta armata a9-a Rusa iar in stanga Armata a 4-a Rusa.

Organizarea Armatei a 2-a Romane era astfel:

Corpul 2A cu Diviziile 1/inf si 3/inf

Corpul 4A cu Diviziile 6/inf si 8/inf.

La 26 iulie 1917 in Valea Oituzilui a trecut la ofensiva Gen. Gerock din A1(A.U.) avand ca oponenta Armata a 2-a Romana. Misiunea Armatei a  2-a Romane era sa interzica patrunderea in zona carbonifera si petroliera din Tg. Ocna, Moinesti, Comanesti a inamicului cat si blocarea acestuia pentru a nu putea inainta in lungul Trotusului si Oituzului.

Ofensiva inamicului era planificata in doua lovituri: prima in lungul Vaii Oituzului spre Onesti si a doua spre Tg. Ocna.

Harta

Harta tactica cu desfasurarile de trupe

Dispozitivul operativ al Armatei a 2-a Romane se compunea din doua esaloane:

In esalonul I Compania 4 cu divizia 8/inf si Compania a 2-a cu Divizia 12/ inf, iar in esalonul II Divizia 8/ inf si Compania 4A; Divizia 12/ inf si Compania 2A

Corpul 4A era compus si desfasurat astfel: Divizia 6/ inf in Valea Oituzului, Divizia 7/ inf in Valea Doftanei si Divizia 8/ inf intre Magura Csin si Sboina Neagra.

Corpul 2A era dispus intre: Sboina Neagra, Lepsa, Valea Sarii cu Divizia 1/ inf, Divizia 3/ inf si Divizia 12/ inf

Operatia de aparare de la Oituz a depasit nivelul tactic- operativ, avand o valoare operativ strategica pentru istoria Armatei Romane.

NOTA: In conformitate cu statutul de functionare al Asociatiei Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere General Roland Pirlogeanu, CAP VI, PCT 15, AL 2, cu privire la: ” Angrenarea membrilor asociatiei pentru a participa  la dezvoltarea gandirii militare romanesti”mi-am adus contributia prin intocmirea  a 2 planse si prezentarea subiectelor acestora cu privire la participarea poporului si Armatei Romane in Primul Razboi Mondial si in Al 2-lea Razboi Mondial

Articol realizat de: Maistru Militar(RZ) RAGALIE Marin

Primul Razboi Mondial – MARASESTI 9-22 IUNIE Partea I

Published by:

Inaltul decret nr. 2874/14Aug.1916 privind mobilizarea intregii Armate Romane:

1916 400.000 armata operativa

1917 460.000 armata operativa: 15 divizii infanterie; 15 regimente tunuri; 15 regimente obuziere. La intrarea in razboi 15-18Aug 1916 erau 6 esaloane militare si anume:Armata de Nord, Armata II-a, Armata I-a, Armata III-a Gr Vest, Armata III-a Gr Centru, Grupul de Est.

In Primul Razboi Mondial au murit aprox 800.000 de oamenisi pana la aprox 1000.000 disparuti sau prizonieri.

OPERATIA OFENSIVA DE LA MARASESTI 9-22 IUNIE

Genaralul Averescu CDT. Armatei II-a romane a hotarat sa se declanseze operatia ofensiva de la Marasesti in devans fata de data stabilita, dand astfel lovitura principala pe directia Poiana Incarcatoarea – Marasti, rupand apararea inamicului intr-un sector de 10km. A cucerit astfel si un aliniament la vest de raul Putna. Pentru o mai mare forta ofensiva , Gen Averescu a introdus in lupta inca o divizie din rezerva Armatei II-a. In contactul cu inamicul, Armata a II-a romana avea in dreapta Armata IX-a rusa iar in stanga Armata IV-a rusa.

Organizarea Armatei II-a romane in aceasta situatie a fost: Corpul 2A cu Divizia 1 si 3; Corpul 4A cu Divizia 6 si 8.

OPERATIA DE APARARE DE LA MARASESTI 24 IULILE  – 21 AUGUST  1917.

Batalia de la Marasesti a avut o durata de 29 de zile. Apararea organizata de catre comandamentul german presupunea actiuni combinate a Armatei IX-a germane si Gen Gerock component al Armatei I-a (AU) si aveau ca obiective:

Ruperea apararii Armatei IV-a ruse pe directia principala Focsani-Marasesti-Adjud

Cucerirea aliniamentului Panciu-Marasesti

Mutarea loviturii principale din sectorul Namoloasa-Adjud

Ofenziva Armatei IX-a germane era pe trei directii: cu 5 divizii vroiau sa cucereasca zona Draganesti, cu 2 divizii sa inchida iesirile din munti in fasia Armatei II-a romane pe zona Marasti, cu 2 divizii sa inainteze spre Adjud,

Pe directia loviturii principale Corpul 1 Rezerva german  actiona cu 3 divizii din esalonul intai si 2 divizii din esalonul 2 iar Armata I-a romana era organizata cu Corpul 6A Divizia 5inf. si Divizia 9inf.; Corpul 3A cu Divizia 13inf. si Divizia 14inf. In zona Biliesti-Ilestiera dispusa Divizia 2CV iar rezerva Armatei I-a romane mai avea Divizia 15inf si Regimentul 35inf din Divizia 14inf.

Marasti Marasesti Oituz

Plansa Harta Desfasurare trupe pe front

 

Date:

Dizlocarea fortelor Armatei I-a romane: Largime frontala 60Km, adancime 20Km

Batalia de la Marasesti este cea mai importanta victorie a Armatei Romane in Primul Razboi Mondial.

NOTA: In conformitate cu statutul de functionare al Asociatiei Cadrelor Militare in Rezerva si Retragere General Roland Pirlogeanu, CAP VI, PCT 15, AL 2, cu privire la: ” Angrenarea membrilor asociatiei pentru a participa  la dezvoltarea gandirii militare romanesti”mi-am adus contributia prin intocmirea  a 2 planse si prezentarea subiectelor acestora cu privire la participarea poporului si Armatei Romane in Primul Razboi Mondial si in Al 2-lea Razboi Mondial

Articol realizat de: Maistru Militar(RZ) RAGALIE Marin

Asteptati...

Inscrie-te la newsletter

Pentru a primi stiri de pe website-ul nostru, va rugam sa va abonati la newsletter.